galbenă şi dulce,
mierea ca de albine-a luminii se împlânta în ploi
fecundând stupii apei
norii trântori îşi lăsau sămânţa
în matcă de piatră,
piatra învia şi se iubea cu norul
cu limbă de viaţă de abur
şi toate erau bune
ca la descălecarea lui Dumnezeu