Cuvinte…

Cuvinte ce frâng poezia din noi,
Clipe trăite în povestea în doi!
Cuvinte rostite pe aleea cu flori,
Acum ofilite și făr’de culori!

Cuvinte ce-n inimi provoacă dureri,
Din vise trăite în zile și seri!
Cuvinte cu dor și-a fost minunat,
Pierdute în clipa când tu ai plecat!

Cuvinte ce-n vânt sunt risipite acum
Cum toamna își scutură frunza în drum!
Cuvinte cu suflet și-un vis despre noi,
Rămași cu amintirea clipei în doi…

Cuvinte, ce spuse…atunci te-au durut!
Acum te gândești la un nou început…
Cuvinte,trăiri,speranță,că poate
Lumină în suflet să ai,nu doar noapte!

Liviu-03.11.2023-Brussels