Tot urlă nemişcarea în materii
Şi din materia de zări te strig
Iar haina ta cea de lumină-ţi perii
De vii de prin stelarul nopţii frig.

Tu nu te însoţeşti cu efemerii
De întrebare a sădi cârlig -
Tot urlă nemişcarea în materii
Şi din materia de zări te strig.

Robeşti sămânţă-n plâns la malul serii
Şi lacrimilor tale-obrazu-i dig
În frumuseţea ta un vis înfig,
E noapte şi în vreme ce mă sperii
Tot urlă nemişcarea în materii.