Vine din urma timpul ce vroiai sa vina,
Cu bucurii, regrete si placeri.
Ce bine e cand vine cu speranta,
Alaturi de cei dragi si intre ei.

E linistea intensa care te cuprinde,
Cand stai si cugetezi la el trecut.
E gandul sincer al placerilor trecute,
Ce ai in minte e al tau trecut.

Sa te iubeasca sau sa te urasca soarta,
Zambesti ca nu te-ai priceput atunci.
Sa te iubeasca gandul cum trairea,
Te-a indemnat trairii pe deplin doar lui.

Vine din urma timpul ce vroiai sa vina,
E mai rapid, cand te masori cu el.
Ce lamuriri, ce simple arogante,
Nu vrea s-asculte ca tu esti, acel.

Iubirea e atuul celor din povestea plina,
Ca pentru ea noi suntem simpli muribunzi.
Cuvintele rostite, faptele raman o amintire,
Raman alaturi de cei dragi si printre ei.

Tu muritor, pagan sau inger lamurit de sine,
Permite rudelor sa creada ca si ei sunt Zei.
E linistea intensa care te cuprinde,
Si fara ei ramai un text pe piatra pentru ei.