Stau și văd edenică o floare
Oare a cui este ea întrupare
Un munte întreg scăldat în soare
El ca de firava azemănare
Nu se apropie ca s-o descoasă
Ci ca s-o facă mai misterioasă
Și așa a fost în acea Giocondă
Pe neașteptat ea albă deveni blondă
Vezi tu muntele avea aur în stană
Se numea de atunci Roșia Montană