Nu ți-am povestit, niciodată, până acum
Era frig, mergeam pe culoar și o femeie în vârstă își lăsase pisicile negre pe culoar
Miroase a medicament, între noi, sunt de fapt zece tone de aspirină
Și paracetamol pentru burtă
Pe care trebuie să le preiau în stomacul meu strâmtorat dacă te întorci
Pastile de ucis dragostea și de pus dragostea într-o sticlă cu gât
Visez însă mult pălăria ta, de om matur
Agăţată, ca mai demult, în cuiele cuierului, din hol, să le iei pe rând
Ca şi cum ai regreta refuzul meu nedat
La timp
Din cauza dependenţelor
Îmi e frig sub neoane, dacă se face noapte și nu ești
Am slăbit...
Dragostea îți stă însă în intestine ca un lichid visat barbar și tu ești bărbat
Mult timp, te așteptam cu ochii uscați
Apoi, m-am reîndrăgostit
În mine, sunt atâtea povești care au trecut mai departe
Un bal mascat în care eu te-am dat jos din cupeu
Erai doar un paj
Nu merită...
Ce spuneți, doctore, mă mai iubiți, sunteți îndrăgostit
Și acum de coastele mele, ca să le cizelați
Cine sunteți, din ce oraș veniți
Ah, din Sibiu...
De atât de mult visez psihoterapia și aveam benevolă nevoie de ea
Ca să cresc...
E un fel de lichid amniotic, în care am plutit
Dacă l-am iubit, foarte mult, pe acest om...
Și vă mărturisesc, l-am iubit...
Îmi aduc aminte culoarele strâmtorate și de pisicile negre scăpate din coșul de nuiele
Și doamna aceea...
Erau panicate ți se lipeau de picioare, cu cozile agățate chiar de picioare
Și oare cine apuca
Apoi m-am trecut într-o sală de bal...

Se făcuse noapte, iar eu zăceam cu un pahar de șampanie, în mână
Avea piciorușul ușor ciobit, îmi venea să protestez pentru că tot altceva era
Pur și simplu perfect
În sala de bal
Apoi a apărut el, iar eu m-am făcut nevăzută
Am fugit
M-am urcat înapoi în cupeu, cu picioarele pisicii la mine în brațe
Nu erau rupte
Eu cred că amețisem puțin
O clipă mi-a fost frică că poate sunt urâtă la fel ca această pisică
Era neagră
Apoi, mi-a venit să biciuiesc animalul, pentru că suferise, și el
Să îl salvez cumva, din fața oricărui bici
Dă-mi mai bine, vizitiule, sticlele unei case așa ca sala de bal
Picioarele mele sunt ale ei, salvez eu pisica, nu da, în ea
Nu a înțeles, nu știu ce voia de la mine, încă, doctore
Nu bateți pisica cu bicele!
Și am plecat din acel loc, m-am mutat într-un alt oraș
Cupeurile nu îmi plac
Picioarele de pisică îmi mulțumesc tocmai miercuri
Însă
Înțelegi
Sălile de vals nu te plac
Fără să te fi înțeles, iubitul meu, vreodată...!