acest brad este un mincinos
are umbră de salcie
dar eu știu că e îndrăgostit și mă urc în el să ascult cum geme în spațiu
să-i aud pînă în sînge holocaustul

merg printr-o lumină văduvă
dragostea e în fața mea proiectată cu strălucirea stelelor oarbe
ești atît de frumoasă încît mă las mîncat de toate fricile tale
și merg pe jos de parcă m-ar tracta umbra

și cerul e mincinos
că atunci cînd plouă mi se așază chipul tău pe față
dar altfel nu-l pot vedea

sunt o broască țestoasă care duce în spate toată dragostea
și vrea să traverseze autostrada

dar măcar e melodia asta a căldurii care se transformă în toamnă
și fiecare frunză în cădere pare o fotografie polaroid cu ce ai visat
și nu s-a împlinit

dar eu cred atît de tare în tine, dragoste
încît pot îmbrățișa toate frunzele
cum am face dragoste.