cele o mie de zile ale sfântului serafim de sarov pe o piatră
au trecut
așa am crezut
te așteptam între două pietre
o piatră albă
o piatră neagră
pietrele tale
pietrele mele
între două regnuri
întorcând demonii în carantania
și lăsându-i amuțiți
cum le-a poruncit iisus
nu puteai să vii cu avionul condamnaților
pe sub nori de cenușă despicând neantul
trăisem
în numele a o mie de singurătăți
și nu te grăbeai
nu te grăbi
nimic nu se poate grăbi
m-am așezat în genunchi
te-ai așezat în genunchi
am tăcut
ai tăcut
ne-am descălțat de mocasini
ce este destinul
destinul este mai puternic decât viața
decât ghiocelul zbătându-se plăpând în lunca de la bălteni
ce este fericirea
alergând
pe deasupra mării moarte
unul spre altul
haos în țara mea
haos în țara ta
argonauți strigați de orfeu