Am pierdut destul, pentru o singură viață e de-ajuns !
Am pierdut totul…și sens, și rațiune și chiar voință
Dar cred că pot acum să respir, profund, să dau răspuns
La întrebări ce mi-au produs doar multă suferință.

Mă regăsesc, încetul cu încetul…și-ncep să mă adun
De rătăcirea mea acum mă scutur furioasă
Mă regăsesc uimită, și parcă tot copil rămân
Puțin mai tânără și încă mai frumoasă.