Trebuia să fie o poezie
perfectă pe care lumea toată
să o înțeleagă și să o iubească
pentru ceea ce este:o poezie frumoasă.
Care să-ți dezvăluie totul și să te iubească.
O poezie muzicală cu sunete de la și sol.
Cu harpa putrezită în subsol
scoți sunete divine,îngerești.
Vecinii te urăsc.
Cu litere argintii scrii o scrisoare
către moș crăciun.
îl aștepți să vină, dar el nu există .
Si dacă există, pe tine nu tevede.
și nici nu te iubește pentru că ai fost copil obraznic.
Acum nici nu mai ești copil... ești alceva:un mutant (cu) și un mutilator (cu) de sentimente.
Le sfâșii în tine și apoi le parfumezi cu levănțică.
Le toci , le tai prin mașină și faci o salată cu emoții.
O digeri.
Apoi le elimini .
Uneori le vomiți căci organismul le respinge.