bucăți de tul au rămas agățate de balustrada falezei.
în palatul de corali, fata cu plete albastre strânge-n inele izvoarele.
pare mirată cum lumina se-ncheagă:
clopot de ametist este, anunțând vecerniile.

norii o salută, clătinând ușor pălăriile cu panglici și clopoței,
apoi asemeni cetelor de călușari se nvârtesc pe călcâie de trei ori,
lovesc cu toiagul poarta cerului și
binecuvântează pământul.

la ceasul colindelor, îngerii aruncă
flori de măr din Cetatea Sfântă,
ghirlande pătrund prin ferestre în casă.
facă-se voia Domnului: să rodească!