Se duc, se duc, se duc
Speranțe și tot ce am avut,
Visele ce mă făceau să uit
De lumea neagră ce mă-nconjoară.
Se duce totul,
Si totul mă-fioară.

Căci nu mai am speranțe, vise,
Căci toate simțurile-mi sunt compromise
Și toate cele ce ieri erau parte din mine,
Azi, nu mai sunt căci te caută pe tine.
Pe tine, cea cu privire șireată și atrăgătoare,
Cea pentru care lumea-i o-nchisoare.

............................................

Sufletul meu a obosit de cât a căutat
Printre valurile mării, printre nori
Acea unică mângâiere care să-i dea fiori,
Acel zâmbet care să-i dea aripi să zboare.

În schimb inima-mi caută-n continuare
A ta caldă și puternică răsuflare,
Căci nu vrea să rămână închisa pe vecie
În această lume ce-i atât de pustie.

Dar, ea te caută pentru mai mult,
Să simtă din nou acel înveninat sărut
Ce i l-ai furat într-o senina noapte
Dăruindu-i în schimb ale tale șoapte.

Eu aștept ca în pieptul meu să se întoarcă
Și la fiecare bătaie a ei s-aud câte-o șoaptă,
O șoaptă de-a ta care să aducă speranțe, vise,
Și care să-i dea sufletului de știre,
Că te-ai întors…