de cand ma stiu, in troleul patrusopt lumea
se inghesuie in loc sa circule pe culoare
sutii ne fenteaza
baga mana pana la fund
in gentile, rucsacii si plasele noastre
toate geamurile sunt ermetic inchise
si nimeni nu deschide nici un geam

peste unii transpiratia curge suvoaie
dar pentru mine orice calatorie a devenit
de nesuportat mai ales ca
nu mi-a trecut in veci prin cap
cum deunazi s-a intamplat
ca m-as putea din senin lasa deposedata
chiar din pufoaica adusa de bunica din state
unde imi tin de obicei bancnotele
atent impaturite si monedele doldora
zanganind prin fiece loc gaurit

cobor infrigurata. cobor excesiv de suspicioasa
strivesc o smochina pe bilet. si cu ea, prin aglomeratie
ingan ceva
voi fugi
cu multimea pe urmele mele. gaze incolacindu-se dupa aer
parca-ncalcite in parul teilor
scuturati de miresme.

sa-mi tii de urat pana vine urmatorul autobuz
unde toti scarbosii si nespalatii
pipaie in liniste si cu pricepere
nechibzuinta unor fiinte (pre)ocupate.