Bem din ceaiul pregătit alandala,
mă joc cu picioarele pe tea-tru
Îmi spui că te doare o bilă neagră, din ceramică
mă joc cu picioarele pe tea-tru

Peste cetinile din care-mi extrag gândul
(ce n-aș da, bătrâne, să am convulsii!)
se aruncă o ceașcă de ceai amar, glazurat cu solzi
de gust(mi l-am atașat-cui?-
personalității-când?-
pe la vreo 3,14 ani-lumina)
Și limba mi-e plină de stihuri,
îmi dă o senzație de gelozie,
de ură pentru
amar-e unul dintre cei patru alienarzi adapostiti de ea-

Mi-aduc aminte de Gelu, săgetat de un cal
aruncat în spatele blocurilor anoste,
Vladimir poartă coșmelii verzi,
mi-a raspuns că s-a haiducit,
Iar munca ne respiră
prin sapă și cerneală
dorul de femei cioplite din "taste"(sau "gust")

Dar câtă acustică ascunde inima
neîn-cetinită;
Câtă fervoare în pietrele pe care le folosim
ca momeală pentru praștiile
din care ne făurim gânduri primordiale..