Episodul 1

De ce privesc cu jar prin gene
Când focul spune să mai stau?
De ce sunt privitor alene,
Știind să cer dar nu să dau?

De ce mă tem de pași pierduți
Prin umbre, holuri, coridoare...
De ce aleg nefericirea,
Când înseși umbra mea mă doare?

Răspunsuri caut negândite,
Mă-ntreb mereu de nou și uit
Să mă conduc spre ce pot tinde,
Spre ce pot vinde, spre cuvinte.

Îmi plouă-n suflet pe morminte,
Pe flori uscate, putrezite,
Pe lumânări arzând crepuscular,
Pe sufletul cu iz de bazar

Episodul 2

Suflet cu iz de bazar
Tarabe, mese prăfuite,
Inima-n autopsie
Mai pulsează, încă vie,
Poveri de vise ne-mplinite
Amintiri cu fețe vii
Fiori reci, ploi de cuvinte
Jinduiri și jurăminte
Lacăte cu chei o mie,
Libertate, bucurie
Ochi dulci de pisici mioape
Lacrimi strânse între pleoape,
Dor de cer și de înalt,
Premiul doi la triplu salt.
Cățelul călcat de tren,
Băiatul cu păr șaten
Primul pas spre infinit,
Primul iubit împărțit
Cu o tipă oarecare,
Prima palmă, prima floare,
Ultima limbă trecută
Peste buza tremurândă,
Laptele vărsat pe dale,
Fluturii dintre petale
Bluza neagră de satin,
Prima beție de vin.
SFÂRȘIT