Cât vă urăsc pe toți
În grote prăbușite
De sub unghii să vă mîncați
Boala…
Să vă frecați bărbile de pielea fecioarelor bătrâne
Să vă scuipați sămânța în vaginul lor
Și să muriți îmbrățișați în X și 0

Cît vă iubesc pe toți
Cu măștile voastre de țapi circumciși
Cu batistele voastre cu noduri în colțuri
Cu funiile voastre de care atîrnă idei agonizînd…

Câtă greață în noaptea asta
Pe stradă copiii se spală în bălți de danone
Bețivii îmi fac reverențe
Mașinile îmi îndulcesc cafeaua cu praf
Þie îți este milă de becurile aprinse….

Pe fiecare cruce se împerechează fluturi
Fluturii își mutilează aripile
Le dau găuri, le fac franjuri, le împletesc în codițe
Le pun fundițe cu buline roz
Și se aruncă de la etajul 9 al crucii zgârâie-nori
Pentru a se face viermi
În țărână…


Și luminile se sting decapitate sunt becurile calde
Se aud cocoșii
Nu vreau să mă trezesc lângă tine, lângă voi
Patul scârțâie sub greutatea urii mele…înapoi!