Sub temelia aerului albinele roiesc
și își lasă acele în lutul moale
ca apoi să le caute în vârf de munte

zumzet de aripi

tăcerea lunii
tăcerea lumii

păzite de șuvițe de glasuri tremurânde
în spini
ademenite de regina-nopții în monotonia pământului colțuros
sunt albine în mantii de preoți