ziceam să ne poreclim amoros solitudinea
dar pe aici nu există tristeți mortale
doar cîteva bucurii nerezonabile
și care zîmbesc
chiar și așa
întoarse cu totul pe dos

e bine măcar avem simțul omorului
și al umorului de pe urmă

n-am să te mai văd pentru că sunt
sinucigașul tău drăgăstos
cobor de obicei pe stînga
mai ales cînd mă arăt de-a dreptul stîngaci
și neapărat mă împiedic

așa
ca să rîd
și în sfîrșit să mă echilibrez

e ciudat dar n-am să pot să fac
un foc doar cu lemne
așa că mă ridic
și întreb trăznetul cum să facem
să ne mai încălzim un pic

pe bune
și ca să vezi
uite că-i strig sus și tare
dă-i

să sune