sună cineva la ușă

n-am comandat nimic nu mă caută nimeni

n-am de gând să ies
din plapumă
plouă
dușmănos
probabil ploaia se asortează mișto la paris
cu o vară pe ducă
cu pat de fier și rama albă
cu ferestrele vraiște
cu vreo tâmpenie la modul clasic
pentru o vreme nu se aude nimic și miroase fix a nimic
e blegeala aceea grozavă când nu ți se mai mișcă nimic
între
coaste
răpăială și țigarea de
după

în hol e mochetă verde
oriunde m-aș afla e vreo mochetă verde
separă ușile
ușile alea aliniate obosit ca niște fișete unde nu ți-ar trece prin cap să te uiți
nu că ți-ar păsa ce e în

din ce vorbesc ceilalți poartă o pereche de cizme
din când în când consultă
un aparat ciudat
poate e un contoar geiger și înregistrează maltratarea sentimentalafectuoasă sau mai știu eu ce anytime sâmbăta și duminica după ora 5

duceți-vă dracu'
am spus și
mi-am tras kentul bricheta și scrumiera
mai aproape

la paris n-am fost
însă aveam niște cercei
verzi de jad și ceva
jazz lăsasem la tine