SERBAREA
Se lungesc pe zări senine,
Forme sfoane și sublime,
Lungi fioruri decoltate,
Se dau vânturi acrobate.

Se încep serbările ascene,
Nu mai este loc în mrene.
Scorbure vechi sunt ascunse,
De priviri acre pătrunse.

Vai serbarea mea diurnă,
Numai este luată-n bună.
Cai cu coifuri împănate,
Þanțoși calcă și trag roate,

Rochi scumpe-n valuri,
Plutesc în calești rânduri
Dalbe fioruri semănate,
De fețe frumos lucrate.

Repede se-adună totul,
Fanfare răsună valul,
Cancanuri și alte valsuri,
Dansate de lungi mătăsuri.

Repede fuge totul pe timp
Ascunse miresme-n răstimp,
Mirajul e mare la modă,
Salvată e lumea în vogă.

Dragoș NONCIU