trebuia să scriu poezia asta
când am fost astă-vară în românia
dar n-am avut timp atunci
andrei umbla cu un tub plin de pastile
și amenința pe cine nimerea că se sinucide
fumam hașiș cu sile
și beam j&b
până cobora
doamne-doamne din cer
și ne mustra cu degetul arătător
deci am fost foarte ocupat
acum sunt mai liber
poezia e pentru o ea
nu-i spun numele aici
o tipă discretă

știți și voi
se scriu multe poezii de dragoste
câteodată citind
poezii de amor
scrise de alții râd
zic
doamne ce neputincioși sunt unii
vorbesc de inimi care alunecă
prin canalizări pline de sânge
aripi de îngeri
lipite cu leucoplast
și multe alte bălării

așa că nu mai inventez
eu vreo imagine
în care agasez retina poetică
a cititorului
o să transcriu
direct aici pe wordpad
biletul
găsit pe masa de la bucătărie
azi dimineață
"albert
vezi că am o treabă urgentă
ea are o problemă
știu că nu te superi
dacă te neglijez puțin
sau dacă mori
o să plec vreo 2-3 zile
o nimica toată"
am recunoscut destul de ușor scrisul
e unu' care pretinde
că e un fel de bodyguard personal
cu aripi