suntem
cu siguranță
cei mai normali din orașul acesta
niciunul dintre noi nu își mai are nici cămașa nici vesta
doar noaptea coboară într-un cerc auriu
ne privim câteodată pieziș
să vedem
care-i mort care-i viu

..............................................................

nu e niciodată prea târziu
pentru o rimă stingheră
dincolo de ceața vremurilor
cu siguranță vom muri împreună
sau nu

..............................................................

este rece în jur sau e cald sau e ger
un înger din cer ne privește și tace
și da
e mai bine să tacă
acum
doar să tacă...




(am scris această poezie, noi, Dana Banu și Cătălin Găian Konig, cei născuți în aceeași zi și lună a lui marte, ca să se știe că Prietenia rămâne dincolo de toate... boli, întâmplări, căderi și deșertăciuni pământene ale nimicului căruia îi slujim cu toți de-a întâmplarea)