înspre seară la o masă şedeam eu nickname sirena*
răposatul delfin alma cu trandafirul său galben filip şi
nu mai ştiu cine
când a venit unul de pe un alt site
şi a început să scrie la cronometru pe şerveţele de hârtie
mă plictisea mă exaspera îmi era lehamite
în farfuria mea pizza nu mai avea legume
o stropeam cu bere în timp ce tipul sărea zicându-mi
cu aplomb
să urmăresc secundele
dar nu l-am lăudat nici o singură dată
nici la ceas nu mă uitam jenantă situaţie nici nu mă prefăceam
alma se îmbujora filip ţintea undeva pe deasupra noastră
răposatul delfin îmi vorbea de întâiele scrieri
îmi testa cunoştinţele
în ziua aceea oriana îşi lansase volumul în sala cu oglinzi
era un septembrie însorit
veacul abia debuta
marea dezvirtualizare începuse de fapt la chişinău
ca să continue la bucureşti braşov piteşti craiova
la iaşi în pod pogor
şi parcă nu aş spune că mă interesa ceva mai mult ca
o viclenie un şiretlic de amorţire de grăbire a timpului
oare de ce mi-am amintit
oare de ce grăbire



30.12.07