zi de marți și de spovadă e asta
când i-am văzut picioarele pruncului
în brațele maicii și nimic mai mult
nu m-am mișcat înainte în biserică
și nici înapoi, am stat acolo
unde cerșetorul mă filma, se plimba
cu un zoom printre firele mele de păr verde
gândind că sunt o primăvara, m-am făcut
că nu-l observ și l-am lăsat în voia lui

nu am văzut mai mult din icoană
stăteam înțepenită ca și cuvintele
când se bat de zidul cel întunecat și
scorțos al tăcerii, am intrat acolo
pentru că astăzi mi se luminaseră ochii
poate mai mult decât ar fi fost cazul
se mai întâmplă asta atunci
când rămâi prea multă vreme în întuneric

deja pârjoleau tot ce le cădea în cale
am ars câteva cutii de plastic de pe eroilor
un buton de mobil, un mail netrimis, o fotografie
așa că am avut câteva păcate de spus
preotului în zi de marți și de spovadă