tablourile s-au succedat cu viteză constantă
fiecare din ele la fereastra unui volvo
negru
pereți intre ele
fiecare
la o fereastra
mai mare
era totul atît de slab
dincoace
dincolo
așa implacabil
amețitor
totul
adică
cele cîteva obiecte
în pragul bombardamentelor
în pragul serii
o coardă mușcată cu limba
e de ajuns
uneori
chiar și acum
pentru a pune linia
între azi
și ce va să fie
e nevoie de odihnă, de somn