mânănc un sâmbure, mereu mănânc ceva când mă apucă să scriu aici,
așa, mânănc și mă gândesc la copiii cu poze de pe poverty.com
la cei trei copii care au fost acum o clipă și care acum nu mai sunt,
la cei nouă copii care au fost cât timp am aberat eu aici și care acum nu mai sunt,
la cei o mie care au fost cât timp eu râdeam cu prietenii și care acum nu mai sunt,
la cei o sută de mii care au fost cât timp tu făceai lucruri specifice lui tu și care acum
nu mai sunt,
și mă gândesc:

e o utopie să scrii despre alții, să scrii despre altcineva, cu totul și cu totul despre ea, sau el, fără
să scrii deloc despre tine, doar despre ea sau el,
ea care să nu fie prietena ta, el care să nu fie iubitul tău,
mănânc un miez și cred că astfel de lucruri se întâmplă la capătul lumii,
am o lume rotundă în buzunare, e o bilă oranj de 1 leu, câștigată la
te învârtești și câștigi, pe strada eternității, pe o bilă oranj nu îmi pot pune nici o dorință,
și îmi imaginez:

dacă arunc înspre cer lumea mea rotundă de plastic oranj, ar putea ploua oranj sau ar putea ca
soarele să se facă din plastic oranj sau îngerul să vie din plastic oranj și
câte și mai câte s-ar putea întâmpla dacă aș arunca spre cer mica mea lume rotundă din buzunare,
ar veni îngerul, mi-ar vinde un pont: scoate din ecuație g mic, ar zice îngerul,
eu aș scoate din ecuație g mic, buun, acum înlocuiește cu ce vrei tu,
cu ce vreau eu, îngere? l-aș întreba retoric, apoi mi-aș imagina:

dacă aș înlocui g mic cu un epsilon bine ales, m-aș face cu încă o lume pe inimă, dacă aș înlocui
g cu o altă literă sau g cu x necunoscuta sau g cu x necunoscutul sau aș înlocui g cu un sunet,
cu do, la alegere, sau aș lipi în locul lui g mic o castană,
e o idee bună să lipești o castană, sare îngerul, o castană e maro și aproape rotundă,
seamănă întocmai cu lumea voastră, se hlizește îngerul,
aș putea lăsa loc liber, puncte puncte, paranteze, aș putea desena un cerc, un opt,
nu, zice îngerul, ideea cu opt nu e bună, dumnezeu citește pe orizontală,
atunci eu tai optul cu un creion ascuțit de domnul Pa și pun în loc o clipă,
o clipă, îngere, o clipă face cât trei copii fără aripi, cât trei bacșișuri la unul, charon,
o clipă în plus pentru ei, îngere,

o clipă, zise îngerul

și atunci îngerul își imaginează