femeia domnului Pa locuiește în virtual, prietenii îi intră în casă
prin colțul din dreapta al liniștii și ies
tot pe acolo
orele se măsoară între un
liviunanu is now online și
silvicatardiva is now offline
- silvica e mereu online, iar acest fapt e
un punct de plecare în poezie -

femeia domnului Pa întră în real printr-o dimensiune de inimă
atunci hrănește pisicile orașului
adapă câinii din stații și
își face din mână cu toți copiii din flori
ce mai faci frumoaso, sărumâna doamnă,
nimeni nu îi știe numele, ea trece zilnic
ei o așteaptă zilnic,
pe străzi, precum melcii
pe străzi, precum umbra

se întoarce acasă,
scoate din buzunare flori mici
le salvează o zi și o noapte
scarpină motanul oranj
motanul oranj are o mustață pe jumătate
e crestat la ureche în lupte motănești
și dacă îi găsește vreun purice pe burtă
zice că și puricele e ființa lui dumnezeu
și dumnezeu a făcut motanii pentru ca să aibă și
puricii casa lor
iar asta e o cale
pruriginoasă

apoi își dezbracă puloverul alb
în care se crede Iisus
și ascultă piese de Bach
dăruite de domnul Pa