privesc
femeia grasă
cum vine de la piață
încărcată
de carne & legume & borș
șlapii ei hârjâie
drumul între două obsesii

nedespărțitul ei batic galben
in siaj
ca o aripă de fluture-elefant
mă anunță
de galben mă anunță
că dragostea
nu-i chiar atât de liberă
și de ușoară


între gândul meu și ecoul său
nu mă găsesc
ca și cum
dacă m-aș descoperi
aș înțelege ce-i cu mine

da,
nu mă înțeleg

n-am șanse să descopăr
vreodată
echilibrul sau virtutea

starea care să nu mă înlăture
să nu mă apropie
să nu mă înalțe
să nu mă coboare
să fiu tot
aici

&

sunt aici
pentru că
numai așa nu pot fi
în altă parte
în alt context
o altă istorie
la fel de îndepărtată de ceea ce
mereu
aș vrea să fiu

&

privesc
umbra
femeii grase
neterminându-se parcă
în urma ei