Uita-te putin
vezi tu ca eu port
o cochilie de vise in spate?
vezi cum ma preling pe o diagonala a dreptunghiului de sticla
si hop
imi sari cu oglinda,
si hop imi retrag coarnele,
uite, acolo undeva
intr-un colt de lume
vietuieste o aratare opaca
rupta dintre oasele mele
parca
dintre ganduri
doruri sau dorinte?
apare printre mine si tu
uite-o
te alearga si ea
te cheama si te haituie
te fura, te adasta
te rupe albastra
dintre mine si tu.
si uite asa cum ma stiu
rupt din verde de vantul nurliu
si cum nu stiu sa ma lupt decat pentru vise
iata ii las prin mersul meu pe sticla
un testament
fiintei ce mi-a scanat intre doua ganduri
o fereastra intepenita-n zabrele
de iele
hai cioc
hai cine mai e in bloc?
Nimiiiiiic se suiera un strasnic ecou
si noaptea izbeste-al ferestrei rulou
pe sticla semneaza melc transparent
retras in sinele umed-latent:
imparte-ti vise si ganduri cu ea
cu mult antipatica clona a mea!