/niște fotografii / o ceașcă de cafea cu farfurioara plină de mucuri /
/ cântă janis joplin / după ce se lovește de zid
melodia se duce și ea liniștită într-un colț / unde-și pansează rana
îmi e frică / câteodată sunt eu / în jurul meu

apatic
te privesc cum plângi / mă doare că nu pot să-ți explic
de unde a crescut atâta loc între noi / doar într-o primăvară și ceva

multe lucruri
se întâmplă fără sens
de fapt ele nu se întâmplă
ele își fac loc / cu pasiune dau din mâinile alea mici de lucruri până își ocupă spațiul necesar
apoi se sinucid / iar tu rămâi cu cadavrele lor inutile /
panicat
nu știi ce să faci cu ele / începi să minți / apoi îți pare rău că ai mințit / de fapt chiar părerea asta de rău e o minciună /

simt cum o iau razna
abia atunci realizez că
motivul e simplu
/ într-o zi/ ieri sau alaltăieri
m-am trezit / și nu m-am gândit deloc
la tine /