mai nou sunt uși de sticlă transparente
tot mai multe și ieftine
poți să intri prin ele fără să bagi de seamă
și mai ales când mergi in întâmpinarea cuiva
pe care nu l-ai văzut demult

înainte știai ceva sigur
ușile erau firește la intrarea în casă
sau între camere
uneori scoteai una și te așezai pe ea
mai ales când înțepeneai de spate
atunci știai că poți traversa pragul
și cu ochii închiși

acum e o modă nouă
au fost plantate uși peste tot
în aer liber pe străzi în parcuri și stadioane
între fiecare doi oameni e o ușă de sticlă
perfect transparentă
uneori glisantă
alteori se deschide în sus

te izbești cu nasul de ele
tocmai când treci strada spre un prieten vechi
care îți face semn cu mâna
de multe ori te trezești plin de cioburi
o noapte nu e deajuns să le scoți cu penseta
ai învățat să mergi ușor ca un orb
gata să te oprești brusc
ferindu-ți locurile pline de vânătăi

de la un timp
oamenii nu se încumetă să grăbească pasul
sau să întindă mâna amicilor
zâmbesc numai cu o ușoară înclinare din cap

se întâmplă ca ușile
pur și simplu să nu se deschidă
ba chiar te înconjură din toate părțile
și nu mai poți decât să te oprești oriunde ai fi
și să aștepți pe cineva
care să spargă din greșeală
una din ele
iar tu te strecori pe lângă el
transparent