am închis ușa care curge până când se va umple
cornul
mistificat pe fiecare solz al cântecului
se va întări
și întrerupt zidul găsește în el animalul
cel care vrea să înghită

azi somnul său a trecut prin zid s-a oprit
lângă un lac și a băut
mâlul arzător

pare cunoscută această tentație
nodul lacurilor e în palmă
și zidul mă ridică de fiecare dată
puțin

dar nu beau nu mă întristez în această plantă
doar cânt în mijlocul pământului murdar
și modific locul prin care ochiul trece
în alt ochi din ce mai verde

există un candid animal crescând în toate cuvintele
la fiecare parte de trup
stă închis din ce mai împărțit
cu dinții deșirând cărămizile și gratiile

casa e amorfă și locuită
pătrunderea în ea se face la prima ploaie
de rit
ultim