înghit saliva ca pe o otravă
dor de carne dulce îmbătrînind
între umeri goi jarul măduvei
doar o iarbă încîlcită
riduri țîfnoase
crescute între șolduri
un joc bizar între putere și umilință
umbre alungite săpate pînă la os
înșelătoare plăcere naivă
pe străzi pietruite
îmi taie respirația

eu voi fi plecat prin lume
însingurat ca un aurolac
sincer și cald

dar asta se întîmplă acum
și nu atunci cînd