panoplia execuțiilor sentimentale
desfășoară rafale de șabloane.
cărțile de vizită se răstesc în cascade,
peștii înmulțesc pâinea
și pâinea înmulțește vinul sub mesele tăcerii.
protocolul indică o cale lungă de tipare și clișee.

regatul estetic al fatalității potrivește drumul,
de la mister la cunoaștere de sine,
cu măsura tâlharului.
„est modus in rebus !” conformează inspirația.
patul ia foc de la inimile încinse în jocul morilor de vânt,
fierul topit de după și dinaintea dragostei
nu mai poate despărți mări roșii de inimi negre...

dragostea nu se poate ajusta la poalele tale, procust !