în colțul verii coafeza clipește prăfuit
înghițiturile ei prevestesc o
schimbare de vreme

în privirea încinsă
prezentul strepezește zebra
unghiile miros a smoală ce badijonează
respirația pînă peste miezul nopții

privirea
glisînd în boarea voluptoasă printre gratiile
Burgundiei

gleznele umflate
precum conservele fierte
în belmari
durerea străzilor amețite de gunoaie
de câini lungiți dintr-un anotimp în altul
indiferenți la pâinea aruncată de bătrâni
ahtiați de fapte bune mestecînd amintiri nisipoase
cu gust de poleială și plombe

schimbarea întinsă
celofan peste pieptul nostru
crapă sub povara
iaurtului ieftin al memoriei

între pielea albă a creierului mic
culorile se reașează în matcă

în Burgundia plouă cu vise

coafeza se așează oftând
o clientă îi dictează rețete italienești
pentru noaptea nunții