Râdeam de lume
În petice subțiri de ploaie
Și mă credeam ferit
La marginea unei raze ce abia se stinge.

Mă jucam cu mintea
Căutând prin rânduri de ceasloave
Cum aș putea înfrânge
Pe îngerul ce i-a îmbrăcat pe Adam și Eva.

Dar râsete și jocuri s-au topit
Într-o baltă îmbătată de zăpadă
Uitată de o vară prea buimacă
Sub umbră de privire.

Urcat pe urma unui gând de regăsire
Ce sta ascuns sub colțul gurii
Umbrelor le-ai dat flori de colÈ›
Să nu te poată uita.