Seara se face dulce- o privesc de-a lungul bărcilor
trase la mal; o pătură de ceață s-a lăsat rece, din antenele
ei întunericul se orientează gros către ziduri și mistrii.
Sărutul și l-au pus deasupra- între armele lor se călăuzesc
sârmele și betonul, drumul ascuțit către cer, o structură
rafinată.
Între ei nu există secrete: zidarii își simt privirile stăpânite
de înălțimea turnului, la adăpost de asta copiii lor scâncesc
în singurătate,

' eu mă ascund palidă în dulap eu cresc doi centimetrii
până vine iară tati eu merg pe bicicletă am învățat să întind
tăiței știu să întorc ceasul să mijesc drăgăstoasă gurița sunt
tristă uneori când îl văd pe Paul trenul trece prin munți
mama-i gătită frumos astăzi fiecare seară se duce roșie pe
meterezul frământat în port '

- eu cad cu ochii în cărțile colorate, ilustrațiile cu păsări
exotice și plăpânde crengi îndoite sub ele; dragonul zburător
și eclerul uriaș din care mușcă cu focul lui, iepurașul înclinat
pe Eva, o frumosă elice deșirată-ntre nori;
se fac lucruri mari și aici: treptele scurte insinuate în inimă ;
le-am ars cu cărbune și răceală.