Timpul l-am scos din ceas
Și l-am pus să taie vremea ca un as,
O femeie mi s-a lipit de ochelari,
Dezbrăcându-se în globii oculari.

Mi-a aburit ochelarii cu respirația sa caldă,
În apa privirii mioape o văd cum se scaldă,
Și-a scufundat tălpile în dioptrii opace,
Þesându-și iubirea târfă în ochi-mi șterși, cu gesturi rapace.

S-a așezat pe țeasta ca un măr cu țepi subțiri
Și s-a apucat să citească în mătreață știri
Despre evoluția cheliei în enclave ovale
Răspândindu-se pe craniul cu sprâncene ogivale.

Un fluture mare și negru i s-a așezat între coapse,
L-am prins și l-am pus să fâlfâie printre sinapse,
I-a polenizat gândurile cu imaginea mea epurată
De calviție și miopie într-o viziune denaturată.

Am îmbăiat femeia în transpirație
Și i-am uscat părul cu caldă respirație,
De pe sânii ei degetele mele și-au luat zborul în migrație
Spre triunghiul negru acoperind sexul cu grație.