Azi sunt medium


dacă mâine n-aș mai fi
pe gâtul tău tânăr
mușcătura mea tânără
(foame discretă vânătă)
ar mai supraviețui
vreo două trei zile

dacă mâine n-aș mai fi
la pieptul tău tânăr
la pieptul tău rotund
(aureolă sfârc blând)
nimeni n-ar mai dormi
visând foarfeci și zambile

ca niște flori ne ducem
hăcuiți captivi într-o vază străină
în ape irespirabile
(cu cozi tăiate egal) -
frumuseți separabile
ca niște flori ne trecem
(mă iubește nu mă iubește)
cu fiecare petală ne apropiem
e momentul prim-ultim
îmi arunc semințele
și mă duc – ce sevraj sublim

sughiți sughiți
fiindcă la tine mă gândesc
te-nfiori te-nfiori
fiindca o fac atât de pământesc.