dragă iubire,
ai carnea cea albă împrăștiată
pe străzile lumii a treia
vertebrele smulse-n bordeluri și-n marile orașe
care
nu mai au timp s-asculte
vocea ta răstignită
prin ploile acide ale războaielor

dragă iubire,
ai mâinile bombardate de știință
la Hiroshima și la Nagasaki
când oamenii mușcau pâinea golită de înțeles
de cei care mai flutură steagurile
în numele libertății

dragă iubire,
ai ochi sufocați pe sub pleoape
și degete de copii prelungite
pe trăgaciul unei mitraliere

dragă iubire,
ai gura hranită cu ierburi arse
la colțurile unei discoteci
de sâmbătă seara
în paradisuri artificiale
și-n sticlele de rom

dragă iubire,
ai până și pielea
luată în râs de cinicii ce te vând
în talk-show-uri

dragă iubire,
desculță, întoarsă
corp multicelular al întregului univers
ascunde-te în ultimii visători cu mâini netezi
să te absorbim
să nu mai fim

am vrea