toate cuvintele zise
atunci adevărul nu mai are loc decât pe marginea patului
își întinde oasele
tușește
linge din paharul gol picătura de lumină după amiaza
tuturor li se spune asta
sau ei spun cu toții cum nu se știe din ce ajunge un suflet să mănânce

nici cuvintele nu se știe din ce idiosincrazie de dzeu plictisit mănâncă

unde se află camera singura din care se mai poate ieși