această lume este nouă
o văd cu ochi lacomi și cruzi
semeni sunt puțini și după jaf
suntem o hoardă de oameni singuri
tot ce nu poartă coif este pradă
jubilăm

această femeie e încă o întâmplare ieftină
se strică după puține violuri
nici nu ne-ajunge la toți
un glonț e un gest de milă
o lăsăm cu mințile zdruncinate
ai ei o vor lapida
juisăm

această expediție ne va da un sens
bun de adus acasă
am cucerit, am ucis, am mânjit
am îmbolnăvit de urât și nebunie o lume
ne-am împrăștiat sămânța-n creații răpuse
ardem ce nu putem căra
râdem

această viață a mai fost trăită
sunt mereu victime proaspete
concurăm pentru noi torturi
vom fi aduși aminte
între cei ce-au dat foc
poeziei




Din aceeași serie: "vom împușca poetul"