Dacă orizontul
concav
ar pătrunde prin noi
curcubeu
de pe o culoare pe alta
ne-am echilibra mersul
spre destin am păși calmi
pe nori
ținîndu-ne cu mîinile de pămînt
căderea ar fi inălțare
cerul susținîndu-ne picioarele
am privi centrul Pămîntului
aspirînd
spre focul în care orizontul plat
se topește.

Ordinea lucrurilor
e, uneori,
ordinea gîndirii acestora.