Să deschid fereastra sau mai bine
Să mă-mbrac și să mă duc în parc
Dimineața-i toată doar ruine
S-a făcut în încăpere larg

Da, s-a mai sfârșit o noapte-n care
Teoretic timpul m-a uitat
Și străpuns de stelele polare
Mă ridic la infinit din pat

Dar tot cad, tot cad stele polare
Și-mi respiră sufletul amanta
Și de-atâtea dogme tutelare
Frunzele migrează-n groenlanda

Nici cafeaua nu mai corespunde
Soarelui ce arde conjugal
Am ajuns deodată pe un munte
Iar femeia mea pe-un vid mental

Să fii tot mai singur și mai rece
Să te detașezi elementar
De întreaga lume care trece
Dintr-un secol tragic într-un bar