Doar uneori ma intreb unde-mi sunt iubirile
innodate le-am strans in gheme
de la o vreme am inceput sa le simt
in rochiile tricotate
de alte maini
eu niciodata nu am stiut sa impletesc
uneori crosetam visele dar ele isi gaseau drumuri
sa iasa prin gauri
de accea am hotarat sa-mi folosesc doar buzele
pe orice contract semnat cu mine insami
imi las amprenta pe umarul drept al iubitului
nu stiu de cate ori mi-am parafat nelinistile
nici numarul barbatilor ce m-au iubit
nu i-am scrijelit pe tocul usii
doar in suflet am urmele lasate, crevase
mai mici sau mai mari
una singura seamana cu o albie de fluviu
pe ea imi plimb in gondole amintirile frivole
niciodata nu m-au fascinat micile nimicuri
in iubire nu-mi plac inselatoriile
singura miciuna pe care o acept e viata mea
de prea multe ori am gresit cararile
limanul de multe ori a fost doar o iluzie
dar imi placea prea mult mirosul ierbii
de cate ori n-am stins focuri de iubire in bratele barbatilor
de cate ori nu am zburat prea departe de copac
ratacindu-ma departe de cuiburi.
barbatii sunt doar cuptoare prin care femeile trecand
devin incasabile sau se sparg in tandari.
e bine de stiut ca uneori focul purifica alteori ucide.
femeie, numai uneori, cand iubesti poti alege!