poate într-o bună zi maturizându-mă voi înțelege
oamenii agitându-se orbi în jur
zîmbetul regizorului cerșetor de la metrou
pasul pe care îl porți mereu în urmă
lecțiile despre a și o și u ale doamnei sarah
dezîmblânzirea negrului spre seară

nu știu de ce nu vine maturitatea odată
o aștept în fiecare dimineață jucând șotron
desenat cu cretă verde conturul
cu cretă roșie cifrele
chiar și atunci când plâng îmi șterg nasul
cu mîneca hainei
nu mamă
nu am învățat să merg pe stradă cum merg altele
frumos drept de parcă ar avea o carte pe cap
nu știu mamă să umblu pe tocuri
îmi iubesc încă tenișii albi cu picățele albastre
știu
ar fi trebuit să fiu frumoasă
blondă roșcată
cu ochii mari albaștri sau verzi
să cânt la pian cu manichiura perfectă
să am doi copii inteligenți
dar
mi-e frică mamă
dacă într-o zi maturizându-mă
voi înțelege că nu mai ești aici?