in vitro 47



curge poșirca-n firele lăiețe
de bărbi mustind prin zoaiele din cupe
până-n chiloți și sub jegoase jupe
prin care trec păduchi de precupețe
pe la balcoane-ncep să își ocupe
sinucigașii colțuri mai răzlețe
privind în gol spre-asfalturi și podețe
cu ochi lucind ca niște-ntoarse lupe
nu simt căldura nu există frigul
când timpul șarpe zice-se c-a fost
nainte de materie pe digul
oceanelor din cugetul anost
n-a mai rămas decât să-nfig cârligul
și să-mi înghit trăirile de prost


26 august 2006