Bărbații mei - de-o oră sau de ani
viii și morții la grămadă -
bărbații mei da trupuri mirositoare asudate
sub care am scâncit (din voluptate sau din politețe)

Da. Unii îmi plăceau
iar alții – unu -doi - deoarece-i iubeam m-am programat să-mi
placă
Da. M-am culcat cu ei pe apucate

Bărbații numărați ai mei
închiși în mine ca-ntr-o eprubetă
s-au strâns acum aici: sunt o falangă
Mai bine zis: i-am strâns aici eu
i-am instruit i-am numărat metodic
să nu-ndrăznească vreunul să-mi chiulească
Sunt stânjeniți cum ar purta aripe
căci poartă arme-atribute:
făloși stângaci duc lancea și scutul greu macedonean
Ei te privesc atent cum te iubesc
cum mușc gingaș din carnea ta de fiară
privește-i și tu calm: le aparții: la judecata din urmă
sunteți încolonați ai mei cu toții
falnica mea falangă de bărbați falanga mea macedoneană

Și-ascultă-i. Te cheamă în cor șoptit să mergi cu ei
să-ți iei în pază arma ta și scutul
Și numărul de ordine-n falangă

Oho. Eu m-am iubit cu ei. Și-unii din ei puțini
mi-au dăruit plăcerea
Da. Mi-au trecut prin carne și prin minte
Nevătămați îi port pe toți în mine
îi țin în creier ca-ntr-un sarcofag
îi număr ca mărgelele pe ață
îi aranjez pe vârste și manii îi pedepsesc i-absolv a noua oară

Privește-i. Te cheamă
te-ademenesc pe tine bărbatul tânăr animalul fraged
vor să te scuipe să te consoleze vor să mă vândă ție pe degeaba
vor - binevoitori - să te prevină vor să-ți șoptească la ureche
ce-ai să pățești culcându-te cu mine
Ei. Bărbații mei. Eu le-am gustat saliva

Privește-i. Nu e nevoie însă să mă vândă
Îți spun cu voluptate ce-o să vină: sexul tău fierbinte
sângele tău saliva ta ori sperma
și - dacă-mi plângi pe pântece ca alții - lacrimile tale
picurând rotunde
le metamorfozez da toate astea
în cerneală

Oho. Iubitul meu. Cerneala cu care scriu nerușinat poeme

Iubitul meu. Tu. Odiseu de-o vară

Da. Scriu poeme fără de rușine
călcând desculță pajiștea de cioburi
cum aș călca-n picioare carnea voastră

senină
calc desculță prin mlaștina cu săbii
de parcă m-ați purta-n triumf pe scuturi

Voi. Mercenari semeți plătiți cu versuri
soldați ai mei. Trufașa mea falangă

Da. Îmi calc sub tălpi destinul
Deasupra noastră - cer înalt de vară

Iar eu: nu mint spunând că scriu cu sânge
și neuroni ce se-ard la mine-n creier ca niște biete becuri
prăpădite
supuse
unui voltaj insuportabil

Da. Scriu cu sânge. Cu sânge al meu. Și cu cerneala
ce curge lent - în loc de spermă - din trupurile voastre
noduroase
soldați ai mei pe care-i duc Dincolo.