s-a copt de-un timp s-a rupt de-o apă
sub pumnu-mi sparg aceeași ceapă
lângă feliile de caș îmi plouă-n gură la oraș
asfaltul pare cer întors zăpada piele de hristos
ridică-mi buzele și-mi bea sfințirea gurii vinerea
căușul palmei coș cu pești însolzuind cămeși frățești
dea ziua de pomană ora colac de nume tuturora
să-mi stea la poartă cerșetorii să scot în vers făina morii
deschis la piept încins cu vene să mă duhnească țuica lene
să scot din jar cartofi spuzați să râd de trupul ce mi-l luați
să lepăd cojile cu mâna păcatele cu săptămâna

boier de-a gata te deplâng începe postul și e lung
sub talpa ta de talpă frate e-o balegă de mânz de lapte

lungi și late patruzeci de cuvinte n-ai să treci