campiile acelea zavorate
corbii isi uita croncanitul in ceață
de doua ori tresar gandului
(la) goliciunea din ochiul de piatra

tărăgănat cerul adună ispite
strecurate vinovat
în plasticul obosit al tastelor

unu și unghiile roase pe un coridor unde se putea fuma
fusta mea verde care
sugruma așteptarea
de pe geam se întindea ziua
până la un zid oarecare
ridicat
poate dinainte
sau îl văd eu ca să-mi pun o întrebare